PADUREA BACIU

I n locurile unde au fost fotografiate OZN-uri invizibile s-a înregistrat, cu ajutorul aparatelor, o radioactivitate foarte intensa în raport cu cea normala. Aceste obiecte zburatoare neidentificate invizibile apar în fotografii ca niste globuri de lumina, care emit o luminiscenta laptoasa. Ele prezinta un nucleu dens înconjurat de un val pâlpâitor. Uneori se gasesc grupuri care alcatuiesc structuri complexe. Când sunt vizibile apar instantaneu, ca la un moment dat sa devina brusc invizibile, lasând în urma un nor rarefiat care dispare treptat. OZN-uri au aparut si în Padurea Faget, Gradina Botanica din Cluj si lânga Ci­mitirul Central. Zonele cele mai intense în fenomene bizare, din Padurea Baciu, sunt Poiana Rotunda, care este un luminis circular aflat spre centrul padurii, Dealul Hoia, Valea Haitasului, Gura Baciului.Se pare ca aceasta zona este cel mai faimos loc din România din punct de vedere al intensitatii si gamei de fenomene paranormale produse. Multa vreme, oamenii locului au considerat Padurea Baciu un tarâm asociat cu tinutul necuratului.Primul cercetator care si-a dedicat zeci de ani din viata studiului fe­nomenelor inexplicabile din Padurea Baciu este biologul Alexandru Sift (1936-1993). Totul a început cu o întâmplare socanta pentru elevul Alexandru, în iulie 1953. Se afla la liziera Padurii Baciu când a observat un obiect cenusiu în forma de „V" culcat, având latura de 2-3 metri, obiect care se îndrepta vertiginos catre sol, aterizând la câtiva zeci de metri de el într-un tufis. Sift, curios, s-a apropiat de locul respectiv, dar foarte ciudat, obiectul disparuse fara urma. Mirat, a luat un bat si a rascolit tufisul. Nici urma de vreun obiect, în schimb batul devenea invi­zibil pe masura ce înainta catre centrul tufisului. Apoi, a început sa-i devina invizibil si bratul, pâna aproape de umar. Privea stupefiat cum, gradat, bra­tul sau continua sa dispara, de­venind mai întâi staveziu. Dar, dintr-o data, un suflu cald, venit brusc dinspre tufis, l-a aruncat cu câtiva pasi înapoi. Dupa aceea mâna i-a devenit din nou vi­zibila, putând a fi miscata. Ajuns acasa, i s-au declansat dureri de cap, ameteli, frisoane, iar a doua zi a avut febra - nu a mai avut puterea sa se ridice din pat. Treptat, dupa câteva saptamâni, a reusit sa revina la starea normala. Avusese simptome tipice „maladiei actinice" (afectiune de­clansata în urma iradierii cu substante radioactive). Mai tâziu, Alexandru Sift, cer­cetatorul, a facut fotografii în care a descoperit structuri, lumini si siluete care nu existau în vizibil. Deseori observa umbre care îl însoteau prin padure. El a realizat peste 60.000 de fotografii în cei câtiva zeci de ani de cercetari. Rezultatele sale au atras cercetatori atât din tara, cât si din SUA, Franta, Germania, Ungaria. În anii '70, s-a format în Cluj un grup de cercetatori ai fenomenelor zonei Baciu, condus de profesorul Adrian Patrut, doctor în chimie, conferentiar la Facultatea de Chimie a Universitatii Babes Bolyai din Cluj. El a obtinut peste 15.000 de fotografii, în care sunt surprinse diverse fenomene ciudate din faimoasa padure de lânga Cluj. La acestea se adauga înca un numar de apro­ximativ 5.000 de fotografii, realizate întâmplator de diverse persoane, ima­gini care pun în evidenta existenta fenomenelor paranormale din Padurea Baciu. Cercetatorul Florin Gheorghita, în dimineata zilei de 1 ianuarie 1975, a fotografiat, la marginea Padurii Baciu, un glob întunecat, înconjurat de un câmp energetic sub forma unui halou cenusiu, creat parca pentru a face cât mai putin vizibil acel glob. La data de 23 mai 1977, cercetatorul Dan Coman a aparut pe o imagine foto alaturi de o forma luminoasa ase­ma­natoare unei aripi. La câtiva metri se zarea o alta forma luminoasa ase­manatoare unui balaur cu mai multe capete. Toate elementele vizibile în fotografie prezentau umbre, mai putin cercetatorul. Într-o alta imagine foto apare capul unui alt cercetator, desprins de corpul sau, acesta aflându-se destul de departe fata de cap. Grupul de cercetatori al lui Adrian Patrut a zarit, pe aceste locuri, o dropie pe care au alergat-o, în zadar, sa o prinda, aceasta disparând în spatele unui tufis. Ciudata nu este numai disparitia pasarii, ci faptul ca niciodata în aceasta zona nu au existat dropii. Astfel de întâmplari s-au petrecut si cu un râs, un leopard precum si cu un câine. În februarie 1976, cercetatorul Csaba Borbath a realizat o fotografie a unei forme aeriene, invizibila cu ochiul liber, cu dimensiunea de câteva sute de metri. La data de 18 august 1968, Emil Barnea, angajat militar, se afla în Padurea Baciu împreuna cu prietena sa, Zamfira Matea, si cu alti doi prieteni. În jurul orei 13:00 a aparut un OZN care survola padurea, cu viteza mica, fara a produce vreun zgomot. Brusc, a stralucit si a executat o ma­nevra de rasucire, dupa care accelerând, s-a deplasat oblic, pierzându-se în vazduh. Emil Barnea a surprins pe peli­cula foto trei instantanee. Specialisti straini în OZN-uri au confirmat autenticitatea fotografiilor si le-au clasificat a fi cele mai clare imagini ale unui OZN, obtinute în România si printre cele mai bune de pe mapamond.Adrian Patrut, în volumul „Fe­nomenele de la Padurea Hoia-Baciu", a descris o întâlnire de gradul III. La data de 20 iulie 1968, o familie aflata în preajma padurii, la o departare de 250-300 metri, privea prin binoclu catre liziera. La un moment dat au încremenit de spaima. Prin lentilele binoclului se zareau patru fiinte humanoide cu înaltimea de 1,3-1,4 metri. Dupa apro­ximativ cinci minute a aparut pe cer, la o suta de metri înaltime, un balon stralucitor care se deplasa cu o viteza de 30-40 km/h. Acesta, ajuns deasupra celor patru humanoizi, a ejectat, pe rând, cinci sfere mici cu un contur slab luminat. În timpul coborârii au devenit invizibile, atât ele, cât si balonul mare. Apoi, humanoizii au fost învaluiti de niste clopote translucide, care, în câteva secunde, s-au ridicat cu cei patru, disparând complet la câtiva metri deasupra solului. Un om normal, pe buna dreptate, se întreaba daca toate aceste relatari sunt reale. La început par incredibile, dar dupa ce se intra în rezonanta cu ade­varata existenta, familiarizându-se cu aceasta filosofie, ele par normale. Însa, „este drum lung pâna departe". Pe Terra exista si alte locuri în care se manifesta astfel de fenomene. Printre acestea se gasesc Desertul Mojave, zona Gulf Breeze din Florida, La Spezia si Arenzano din Italia, Valea Hessdalen din Norvegia, Belo Horizonte din Brazi­lia, Muntele Kailasa din Tibet etc. Multi curiosi au intrat în astfel de zone crepusculare, în speranta surprinderii macar a unei farâme de paranormal. Cei care au avut succes sunt dintre aceia care au calitati în afara normalului.Fenomenele aparute în locuri asemanatoare Padurii Baciu sunt discrete si continue în timp, manifestându-se, cu precadere, în preajma persoanelor dotate cu capacitati paranormale. Evidentiate prin cercetari stiintifice de necontestat, chiar si de sceptici, locurile ca Padurea Baciu reprezinta porti dintre lumi, între materie si ceea ce se afla dincolo de vizibil.