http://www.povesti-si-mituri.fanbb.net
acest povesti sunt loate de pe
http://www.povesti-si-mituri.fanbb.net
Cu multi ani in urma a existai un cartier din Chicago in care locuia multi oameni ,adica era pu si simplu un cartier linistit cu oameni obisnuiti.... dar nimeni nu a stiut ce s-a intamplat cu el.... dupa ceva timp in Boston locuia o familie care avea doua fete... cea mare se numea Clara avand 17 ani iar cea mica Lucy avand 15 ani , in urma cu 2 ani parintii lor au murit in accident de masina iar ele au ramas singure avand grija una de cealalta ... nu cu mult timp au primit o scrisoare pretinzand ca e de la un unchi pe care nici nu-l cunoscuse sau auzise de el vreodata. In scrisoare scria : " Dragele mele Clara si Lucy Eu vam vazut pentru prima si ultima data cand erati foarte mici , nu sunt sigur ca CLARA isi mai aminteste de mine ,dar ea era foarte mica avea abea 2 ani ...iar Lucy abea se nascuse...am lasat acest colet pentru familia voastra pe cand eu nu voi mai exista deoarece nu mai am mult de trait...sufar de cancer de piele..asa ca voi familia Ashford va las mostenire conacul meu...se afla intrun cartier micut numit Dark Falls...cu bine! Ramas-bun de la unchiul vostru Brian Ashford!Cele doua fete gandinduse ca nu pot sa se mute acolo singure se gandira ca fiecare sa-si ia cea mai buna prietena si pe cei 2 vecini ai lor Josh si Jason sa locuiasca cu ele.. baietii erau deja majori dar cele doua prietene ale fetelor aveau doar 16-17 ani (Jessica cea mica si Amanda cea mare )
Intr-un orasel mic si linistit din Scotia,aflat in apropierea Inverness-ului,locuia o pustoaica de 15 ani ,pe nume Emilie.Intr-o zi aceasta isi chema doua prietene apropiate,hotarata sa iasa din rutina zilnica si sa caute un loc mai interesant unde sa-si petreaca timpul liber. "Stiu!" spuse una dintre cele doua prietene,"e un loc superb,bine asta daca nu cumva sunteti niste lase",continua ea ,facandu-le din ochi."Este o casa" continua ea,"aflata undeva in padure,vreti sa auziti povestea ei?".."e o poveste ciudata,e genul de poveste pe care o spun betivanii batrani si satuli de viata ,care se aduna cateodata in dughenele de la periferia orasului ,pe timp de seara.Se spune ca,acum zeci de ani, in aceea casa locuia o batrana singuratica si cocarjita.In spatele casei avea o gradina in care isi plantase flori de toate felurile,pomi fructiferi si vita de vie si se chinuise sa oingrijeasca cat mai bine,pana cand ajunsese asemeni unui colt de rai.Cu timpul insa,copii au inceput sa-i sara gardurile sisa ii fure flori din gradina,sa calce iarba ori sa faca alte stricaciuni,calcand fara mila pe munca batranei;aceasta iesea adesea la geam si striga dupa ei,amenintandu-i ca au sa regrete. Intr-o zi,doi copii din satucul apropiat au plecat in padure spre casa batranei si nu s-au mai intors.Revoltati satenii audat buzna in casa acesteia ,considerand-o vinovata.Negasind nici urma de trupurile copiilor,au acuzat-o de vrajitorie si au hotarat sa o duca la spanzuratoare.In drum spre mijlocul satului,localnicii aruncau cu pietre,cu carbuni si chiar cu apa cloco-tita asupra batranei,ocarand-o si spurcandu-i numele.La ultima rasuflare,batrana a aruncat un blestem asupra satucului,spunand ca oricine va indraznii sa-i incalce proprietatea va fi urmarit de o legiune de draci care il vor arunca in flacarile sfasietoare ale iadului.Au inmormantat-o chiar in gradina casei ei,mormantul fiind inconjurat de parfumul florilor sale minunate.Satucul blestemat a devenit orasul in care locuim acum,si se spune ca cei ce au indraznit sa ajunga la casa ei,nu s-au mai intors.Cele doua prietene o privira incremenite."Haide,nu e decat o casa veche,o sa fie o zi ca-n filmele de groaza,si sa vedeti cand le vom povesti celorlalti.Trebuie sa mergem!! ...Nu-mi spuneti ca va e frica"."Sigur ca nu!"tipara celelalte in cor .:"Pai atunci ce mai asteptam?",intreba ea,facandu-le semn spre padure.Astfel cele trei fete au plecat in padure in cautarei vechii case.La un moment dat ,crengile copacilor au inceput sa se indeseasca ,buruienile sa devina tot mai dese si tufele cu ramuri de spini sa le zgarie bratele si picioarele.Muschiul verde se intindea pretutindeni ,padura devenind din ce in ce mai salbatica si mai intunecoasa.Intr-un tarziu, in spatele unui gard inalt de tepuse,dadura peste o casuta veche ,de caramida,acoperita de iedera.Pe prispa era asezat un balansoar vechi invelit de panze de paianjen,care se clatina usor.Spre surprinderea lor,gradina era plina de flori,bine ingrijite, si in mijlocul lor se afla un mormant impunator ,pe care era gravat cu litere gotice:Aici odihneste Rose Adamison(1852-1927);mai jos, era un semn ciudat,pe care fetele nu il recunoscura."Deci,cine are curajul sa intre prima inauntru?Emilie ,esti invitata noastra!","Nu multumesc,prefer sa raman aici"."Haide,nu fi fraera,n-ai nimic de pierdut,numai o privire.".."In regula",raspunse Emilie dupa un timp,"numai o privire".Deschisera usa cu un scartait surd si Emilie se strecura inauntru,cu inima cat un purice.In cateva secunde,cele doua o impinsera inainte si inchisera usa,hohotind de ras."Va implor dati-mi drumul!!"tipa ea cu vocea tremuratoare,plangand in hohote,inima ei batea cu putere si frica o patrunsese pana in maduva oaselor.Urletele ei au continuat timp de cateva minute ,insosite de rasetele zgomotoase ale prietenlor de afara.Cand realizara ca nu se mai aude nimic,ele hotarara sa-i de drumul.Nu apucara sa puna din nou mana pe clanta, cand la geamul etajului superior,se ivi o femeie in varsta, imbracata intr-o rochie neagra de moda veche.Aceasta isi pironi privirea asupra lor pentru cateva secunde,dupa care disparu ca un fum negru.Fetele o luara la fuga,uitand de prietena lorsi nu se oprira pana ce nu ajunsera in oras.Urmatoarea zi insa,aflara ca prietena lor nu se intorsese acasa.Hotarara sa nu povesteasca nimanui cele intamplate in padure,argumentand ca Emilie nu sa intalnise cu ele cu o zi inainte.Erau insa coplesite de vina,stiau bine cat gresisera fata de ea.Le aparea in vise deseori,asa cum ramasese ultima data,impietrita de groaza ,plangand pierduta,soptindu-le din intuneric:"Au sa vina dupa voi,nimeni nu scapa de blestemul lui Rose."Intr-o dimineata una din ele o suna pe cealalta plangand.Aceasta ii spuse ca incepuse sa ii cada parul.In ziua urmatoare,ea fu sunata la randul ei,pentru a afla ca celeilalte ii cadeau dintii.Cele doua fete incepura apoi sa vomite si sa se simta din ce in ce mai rau.Apoi uneia incepura sa ii cada unghiile,celeilalte i se rupsera trei oase.Se priveau in oglinda ,observand ingrozite ca in loc de chipul lor vedeau chipul lui Emilie,o fata buna,o veche prietena,o fiinta inocenta.Urmatoarea noapte,doi parinti isi descoperira fiica inecata in cada plina cu apa clocotita,in timp ce alti doi parinti isidescoperira copila arsa de vie in podul casei pe un maldar de paie.Deci sfatul meu suna cat se poate de prietenos:Nu cauta sa aflii secrete demult ingropate,caci legiunile de draci au sa-ti gaseasca urma si au sa aiba grija sa razbune sufletele pierdute pe care le-ai nedreptatit! ,asta daca nu vrei sa te alaturi mie,si sa traiesti cu un sentiment continuu ca noaptea simti rasuflarea cuiva in ceafa.
ijte tineri dornici sa descopere lucruri macabre si iesite din comun pleaca intr`o searaintr`o padure prin care nimeni nu avea curaj sa treaca noaptea.Erau 3 baieti si 2 fete.Inainte sa intre in padure,au lasat masina la marginea padurii si au continuat sa meargap jos.Si mergand p autostrada 30 de secunde una din fete priveste`n spate si numai vedemarginea padurii.Nu`i afecteaza cu nimic si continua sa mearga.Dupa un timp au gasit opoteca prin padure pe care au decis sa mearga speand sa gaseasca ceva din ce cautau ei.Pentru ei era doar o sursa de adrenalina.Mergand ei pe poteca si vazand ca nu dau de nimics`au oprit sa ia o pauza sa`si traga rasuflarea.Un baiat si`a scot frumos o tigare de marijuana ,si a inceput sa traga impreuna cu inca o fata.Ceilalti au plecat mai departe ,iar cei doi au ramasin urma sa`si termine tigara.Dupa ce au terminat au plecat si ei dupa prietenii lor,dar pe parteastanga a drumului era o fata pitita cu mainile pe cap imbracata intr`o rochie de mireasa ruptaplangand.Cei doi crezand ca au halucinatii fiindca erau drogati ,au inceput sa rada .Atuncifata s`a intors spre ei avea gura deschisa si era plina de sange.In fata ei era un baiat intins p spateplin de sange si in piept avea o gaura imensa.In mana fetei era inima baiatului plina de sange.A sarit asupra celor doi care o priveau razand nedandusi seama ca ce vad e real.Le`a facut felu` silor cum i`a facut celui caruia ii loase inima.Cei 3 au vazut ca cei 2 care au ramas in urma nu iiajung din urma si s`au intors dupa ei.Ajungand in locul in care cei doi ramasesera,fata care mairamasese a privit usor spre creanga deasupra ei fiindca observase picaturi de sange p umar si si`avazut prietena spanzurata ,plina de sange si cu inima luata.Incremenita si indepartandu`se incetde copac le`a aratat celor 2 ce vazuse.Iar unul dintre ei s`a apropiat mai mult de copac.Privind sprecadavrul prietenei lui a zarit mai sus p o creanga acea mireasa cu rochia rupta si plina de sange.Aceasta s`a napustit asupra lui luandu`i si lui inima.Cei care au ramas au luat`o la fuga si luand`o pedrumuri diferite acestia s`au despartit.Baiatul a obosit dupa cateva minute si s`a oprit privind in spatesi s`a pomenit cu un cutit de nicaieri nimerindu`l direct in inima.Fata care mai ramasese a continuatsa fuga pana a ajuns la masina.Aceasta a urcat in masina a dat sa porneasca masina ,dar dintr`o datas`a propulsat pe parbriz mireasa plina de sange,iar fata a facut infarct si a murit.Mai departe nimeninu stie ce s`a intamplat.
A fost odata o fata superba cu chip de papusa cu bucle blonde cu ochi albastrii.Singurul ei defect era faptul ca vorbea singura.Anii au trecut si fata a implinit 16 ani.Mutatala o noua scoala a realizat ca nu avea nici un prieten,toti colegii considerand-o nebuna"Uitati-o pe ciudata!"urlau ei in cor privind spre fetita blonda care statea in spatele clasei cumainile la urechi si cu pleoapele stranse,soptind necontenit de parca ar f-i vorbit cu ci-neva.Intr-o zi,iesind de la scoala,fata dadu cu ochii de un baiat inalt,cu parul negru si lung,care-i era coleg de clasa.Se opropie de el si il privi cu ochii mari,inocenti,timp de cateva clipe.Acesta ii raspunse cu o privire plictisita,impresionat totusi de inocenta ei, intorcandu-se spre priteneii lui care i se adresara fetei:"La ce dracu te holbezi,ciudato?!".Atunci ea se inoarse si ple-ca. Urmatoarea zi cei doi se intalnira iar dupa scoala si dupa ce-l privi intens fata ii dadu baiatului un biletel si pleca.Ajuns acasa acesta il desfacu si citi:"Te plac,caci chipul tau il vad in luna si in stele."In ziua ce urma cei doi se intalnira din nou si ea apropiindu-se il privi din nou si apoi ilsaruta.Acesta o impinse si ii spuse:"Daca vrei ne putem vedea deseara,sa mergem la o plimbare."Fata aproba din cap si o lua spre casa.In seara aceea se intalnira unde isi promisesera si dupa ce il saruta ea ii sopti:"As vrea sa te duc intr-un loc placut",si luandu-l de mana il duse la marginea orasului intr-un cimitir vechi,uitat de lume, in care iedera se raspandise ca o plapuma pe mormintele roase de vre-me , si copacii schimonositi isi inaltasera boltele de verdeata imprastiind umbre pe micul re-gat al mortilor."Asta numeste ea loc placut?"se gandi baiatul privind-o dezaprobator.Isi petrecura sea-ra impreuna asezati pe o bancuta ruginita, mangaindu-se bland si sarutandu-se dulce in lu-mina lunii pline:"Sa Imi promiti ca ai sa-mi fi alaturi, sa-mi promiti ca ai sa ma iubesti,ca n-ai sa uiti de mine niciodata."Apoi e incepu sa sopteasca din nou, sub privirile incremenite ale baiatului uitandu-se neincetat spre luna,clipind cu ochii ei mari si limpezi."De ce vorbesti singura?".o intreba el in-trun tarziu,si ea raspunse:"Eu pot vorbi cu demonii,ei imi spun lucruri frumoase si ii aud de ani in-tregi".In dimineata urmatoare baiatul le povesti colegilor sai ce patise in seara precedenta siacestia incepura sa il ia peste picior,razand de fata cu bucle blonde.Dupa scoala acesta o opri si ii spuse:"Imi pare rau,dar nu putem fi impreuna, esti prea ciudata pentru mine."Din pchii ei incepura sa curga siroaie de lacrimi si aceasta ii raspunse:"Na-i sa uiti de mine."Apoi ii intoarse spatele si pleca,insotita de injuraturile si cuvintele de batjocura ale celorlalticolegi.In ziua ce urma copiii aflara ca fetita cu parul bucalat a fost gasita spanzurata de un copacbatran, in cimitirul vechi de la marginea orasului.Se pare ca aceasta nu lasase nici un semn princare sa-si fi motivat fapta, insa baiatul simti un nod in gat recunoscandu-si vinovatia,:"Era nebuna",ii spuneau unii prieteni ,batandu-l cu palma pe umar.In noptile ce urmara cosmaruri negre incepura sa bantuie somnul baiatului.O visa pe gingasafetita spanzurata de copac cu fata scaldata intro paloare cadaverica cei ingheta sangele in vine,ea ii soptea necontenit,cu ochii innecati in lacrimi:"N-ai sa uiti de mine niciodata!"Incepuse sa-i fie groaza sa mai doarma,scrasnind din dinti de fiecare data cand trebuia sa stingalumina.Intr-o noapte,trezit din acelasi cosmar ce il scaldase in sudori fierbinti ,baiatul privi spre fereastra.Fiori reci de groaza ii cuprinsera sira spinarii cand vazu o silueta intunecata ,care se lasa usor la podeaca in lumina lunii sa-i recunoasca fata.In ochii ei mari se citea haosul ,ura si disperarea:"N-ai sa uitide mine niciodata!".El inchise ochii si se ghemuii sub plapuma insa nu vedea nimic,soaptele nu-idara pace pana in zorii zilei.Incepuse sa dispere,auzind mereu ,mereu aceleasi vorbe,mintea sa nu se mai putea concentra la nimic,astfel ca intrun tarziu incepu sasi sopteasca de unul singur ,vorbe ciudatenestiute,neintelese de nimeni.Cand ajungea acasa o vedea in oglinzi si o auzea soptind rar.Alteori simteao mana pe umar si cateodata simtea niste buze reci atingandu-le pe ale sale.Parintii incepusera sasi faca griji pentru el,vorbea adesea singur, si acum nu mai avea nici un prieten fiindca toti il considerauun ciudat.Intr-o noapte, incepu sa auda zgarieturi pe pereti si cand aprinse lumina ,gasi un mesaj scris pe pere-te:"Acum ma topesc in flacarile iadului pe vecie, din vina ta,n-ai sa ma uiti niciodata!"El incepu sa piarda notiunea timpului, si intro zi un cetatean descoperi un baiat spanzurat de uncopac batran,din cimitirul vechi de la marginea orasului.Pe mana sa era incrustat cu un cui:"N-amsa te uit niciodata!".Uneori,pe o bancuta ruginita din vechiul cimitir stau doi copii sarutandu-se sub lumina lunii
Intr-o noapte ,o fata pe nume Laria a trebuit sa ramana singura acasa,parintii ei fiind plecati la prieteni pentru a sarbatori aniversarea unui amic.Laria era o fetita de sapte ani foarte draguta si prietenoasa.Avea parul brunet-deschis si ochii de un albastru marin.Ea era foarte talentata la pictura si desen. Laria avea niste creatii foarte vesele ,cum de fel, ea era o persoana bine dispusa. Dupa ce parintii ei plecasera, fata incuie usa si geamurile iar apoi ,se duse in camera ei de la etaj sa se uite la televizor. Dintr-o data televizorul se stinse. . Fata incerca sa-l reaprinda dar nu reusi. Atunci s-a hotarat sa mearga in patul ei si sa citeasca o carte. Aprinse veioza colorata de langa patul ei si incepu sa citeasca. Dintr-o data se auzira niste batai in geam dar fata nu le dadu atentie fiind foarte ocupata in a citi noua poveste. Insa bataile insistara ,facand zgomot din ce in ce mai tare si fereastra se deschise cu un sunet infiorator. Fata speriata s-a dus sa inchida geamul si cand l-a inchis de el s-a lipit o fata ciudata. Chipul fetei era alb ca varul iar ea radea diabolic uitandu-se drept in ochii infricosati si tulburati ai Lariei si fortand incuietoarea geamului.Laria a tipat de spaima si s-a ascuns sub patura tremurand si murmurand:’’Pleaca!’’, ‘’Pleaca!’’. Insa fata de la geam a auzit-o si a inceput sa vorbeasca pe un ton diabolic:’’Nu voi pleca!’’,’’Ha ha ha!’’. Cuvintele fetei rasunau in urechea Lariei. Dintr-o data bataile se oprira si in casa se asternu o liniste de mormant. Insa linistea trecu ca o clipa si deodata pasi se auzira urcand spre etaj. Laria stia ca fata vine dupa ea si s-a dus si si-a incuiat usa camerei. Pasii se auzeau din ce in ce mai aproape si cu fiecare pas frica din inima Lariei crestea si crestea………….. Cand pasii au ajuns in dreptul dormitorului Lariei , s-au oprit si o secunda mai incolo clanta incepu sa se miste cu multa forta. Inca o smucire a clantei……………Usa se deschide!O mana alba o impinge si scartaitul tulbura inima Lariei. Din pragul usii apare o silueta alba cu un par negru , ochi rautaciosi si zambet infiorator. Se apropie de patul Lariei si trase plapuma de pe fata impietrita de frica.Laria simtea cum mainile reci ale fetei o strangeau de gat incet , incet…….Dupa o clipa de gandire Laria se ridica iar chipul fetei era plin de sange si acum era si mai infiorator dar Laria , cuprinsa toata de un fior, a reusit sa isi adune curajul si a trecut prin fata diabolica. Atunci Laria si-a dat seama ca fata era o fantoma dar nu a stat sa vada ce se intampla si a luat-o la fuga prin holul intunecat al casei . In camerile in care intra vedea chipul groaznic al fantomei si cum intindea mana alba sa o apuce .Cand se uita in oglida fantoma o urmarea si cand sa o prinda, Laria reusea sa scape.In spatele ei parca simtea degetele fantomei reci incercand din rasputeri sa o prinda . Cand Laria a ajuns la scari,vrand sa iasa din casa,s-a impiedicat de o treapta si a cazut. Incerca sa se ridice cat mai repede ,in ciuda loviturii, dar a fost prea tarziu . Fantoma o prinse de glezna si o strangea din ce in ce mai tare. Victima urla de durere si cu ultimele puteri a incercat sa se elibereze din stransoare.Cand a ajuns la usa era incuiata iar cheile erau la etaj .Disperata, Laria a alergat spre bucatarie incercand sa ia ceva cu care sa se apere. Din sertar a luat un cutit si l-a indreptat spre fantoma..Cand fantoma a mai facut un pas fata a aruncat cutitul catre ea .Cutitul trecu prin fantoma si aceasta s-a ridicat in aer si a inceput sa rada diabolic deasupra fetei care lesinase.Dintr-o data usa se deschise si parintii Lariei au venit . Fantoma a disparut si parintii si-au gasit fata lesinata.Acestia au stropit-o cu apa iar ea si-a revenit.Laria a vrut sa spuna ce s-a intamplat dar a vazut fantoma la geam si a tacut..Laria a spus ca a avut doar un cosmar si s-a dus sa se culce desi nu a putut dormi deloc. Fantoma numai revenise.In urmatoarea zi Laria s-a dus la scoala si i-a povestit prietenei ei ce se intampla.Cele doua fete au hotarat sa se intalneaca la casa Lariei si sa alunge fantoma.Cand au ajuns s-au dus in dormitorul ei sa se joace, asteptand fantoma.Parintii Lariei dormeau inca dupa o zi grea de munca si petrecerea amicului lor.Cand orologiul batu miezul noptii rasul diabolic al fantomei se auzi din nou. Fetele erau precaute ,una statea la geam si cealalta la usa insa nimeni si nimic nu dadu semne ca ar vrea sa intre.Deodata usa sifonierului Lariei se deschise cu putere iar glasurile fetelor erau impietrite de frica.Fantoma se vazu in sifonier cu acelasi chip groaznic.Fantoma se ridica in aer si intra in prietena Lariei ,posedand-o.Laria era speriata de moarte si deodata a vazut cum chipul prietenei ei se schimba , se face palid si plin de sange iar mainile se fac albe si reci ,ca ale fantomei.Fantoma o prinse din nou de gat pe Laria iar fata , disperata,descuie usa dormitorului si alerga in baie si se incuie acolo.Un moment a fost liniste dar dupa aceea din robinet si din cada a inceput sa tasneasca sange.Laria se sperie si iesi din baie in hol unde totul parea normal. Deodata , Laria simtii cum ii curge ceva pe umar, se uita pe tavan si isi vazu prietena moarta, agatata de tavan .Sangele ei curgea pe umarul Lariei. Laria fugi in camera parintilor ei si acestia disparusera insa fantoma aparu drept in fata Lariei cu chipul ei fioros si cu ranjetul diabolic.Laria tipa dar nimeni nu o putu auzi .Fata disperata fugi la parter dar usa era incuiata iar cheile erau la parintii ei si parintii ei nu mai erau. Laria isi lua avant si sari prin geam.Bucatile ascutite o ranira si sangele i se prelingea pe haine si pe iarba. Vazuta afara din casa,Laria incepu sa fuga si fantoma o urmarea.Cand trecea pe langa felinare, acestea palpaiau si se stingeau lasand totul in intuneric.Fata inspaimantata pana in adancul sufletului,incerca sa urle,dar ceva parca o apasa pe corzile vocale si nu putea vorbi.Alerga si alerga pana cand cazu la pamant, sfasiata de puteri.Incerca sa ridice o data privirea si sa vada fantoma dar fantoma disparuse si soarele isi arata primele raze.Atunci Laria si-a dat seama ca fantoma dispare cand soarele rasare si reapare cand se lasa intunericul.Fata nu se mai putea intoarce in casa fiindca parintii ei nu mai erau si casa era o inchisoarea a spaimei.Atunci Laria se decise sa cerseasca , fiind prea mica sa isi ia o slujba .Se gandea in mintea ei ca probabil cuiva I se va face mila de ea si o va lua acasa .Laria se aseza la coltul unei strazi , cu hainele murdare iar ea foarte obosita se sprijini de zidul rece al cladirii din spatele ei dar nu putu dormi si s-a gandit sa inceapa sa cerseasca.Fata intindea mana ranita spre fiecare calator ,dar toti o priveau cu frica si dispret de parca ar sti ca o fantoma o urmarea si chinuia.Fata se uita des la soare si parca se ruga la el sa nu apuna.Mai spre seara o doamna imbracata in negru cu fata acoperita tot de o gluga neagra se opri langa fata .Laria se gandea ca femeia era nefericita ca si ea dar dintr-o data privirea ii zbura la soare si vazu cum ultima raza paleste si lasa cerul decat cu o roseata care in scurt timp disparu si lasa cerul intunecat.Laria se uita din nou la doamna si observa cum isi da gluga jos si sub aceasta ,fata recunoscu chipul palid si plin de sange al fantomei si ochii ei negri.De sub buzele vinetii ala fantomei s-au auzit niste cuvinte murmurate:’’Ultima ta noapte , fetit-o!’’.Laria se sperie ingrozitor si chipul ei se albi la fel ca al fantomei si incepu sa fuga dar fantoma o zgarie pa spate. Sangele curgea in siroaie dar fata continua cu greu sa mearga si deodata , langa un cimitr,se opri si cazu .Se intoarse si vazu fantoma cum venea spre ea incet,incet,pe dara de sange cu zambetul ei diabolic pe fata. Laria tresari ,se ridica si incepu sa alerge din nou. Atunci se auzi cum fantoma porneste cu putere in zbor , lasand in urma ei zgomotul vantului.Se indrepta spre fata si o apuca de glezna. O tari in cimitir si o aseza pe o movila de pamant.Laria ridica privirea, desi simtea ca va regreta.Vazu fantoma cum se baga in pamant si dispare.Laria era incredibil de bucuroasa insa deodata pamantul de sub ea se cutremura si o mana osoasa o apuca de brat si o alta mana o apuca de celalalt brat.Mainile stransera din ce in ce mai tare pana cand din bratele Lariei iesi cu putere sange si fata urla de durere si tipatul ei se auzi adanc in noapte.Fata nu stia ce o trage dar auzi un ras malefic si stiu ca fantoma o tragea si aceasta radea malefic pana cand a bagat-o pe Laria in pamant iar apoi se ridica si vazu cum spiritul fetei paraseste trupul .Un zambet de satisfactie se ivi pe chipul palid al fantomei si disparu in aer ,in cautare de noi victime.
Intr-o zi din decembrie 1980, intr-un cartier din Chicago, trei baieti, Steward, Alex si Nick, impreuna cu cea mai buna prietena a lor, Grace, se hotarasc sa mearga in conacul parasit de langa iazul in apropierea caruia locuiesc..Se spune ca acesta ar data inca din anul 1701, fiind locuit 15 ani la rand, dupa care nu s-a mai stiut nimic cum ca ar fi inca locuit, deoarece era darapanat si foarte vechi si nimeni nu indraznea sa il renoveze.Toti oamenii de acolo se fereau sa treaca prin fata conacului, deoarece se spunea ca acolo a fost demult , pe acele pamanturi ‘’blestemate’’, un centru pentru copiii orfani, care ar fi luat foc nu se stie din ce motiv…Oamenii ce locuiesc in apropierea conacului spun ca, deseori, in noapte,se aud rasete a mii de copii din interiorul conacului si voci stranii sau rasete diabolice, altii spun ca se vede de la ferestrele vechi ale balcoanelor inguste care stau sa cada, lumini care se aprind si se sting, desi nu exista niciun mijloc de electricitate in conac..altii mai spun ca in curtea vesnic intunecata si sinistra a conacului ar fi fost ingropate persoane vii de acolo, se mai spune ca ar fi avut loc mii de crime, violuri si sinucideri, dar niciodata pana acum nu si-au gasit autorul si au ramas un mister….oare va putea cineva vreodata sa dezlege misterul ‘’conacului bantuit’’ din Chicago?.....Vineri,21 decembrie, 1980, ora 00:02. Cei patru prieteni verifica in fata casei lui Steward sa nu le lipseasca ceva:lanterne, aparate de fotografiat ..Apoi, acestia se indreapta spre dezastru….copiii nu stiu ce li se putea intampla si spuneau ca tot ce se zicea despre conac erau niste superstitii si ca in curand aveau sa dovedeasca ca nu este nimic in neregula acolo..aveau sa rada de ceilalti prieteni care nu au avut curajul sa mearga cu ei…ii considerau lasi..In acea ora din noapte nu se vedea absolute nimic in departare, nici macar in apropiere, era o bezna totala, iar, cu fiecare pas, pustii se apropiau din ce in ce mai mult de un cosmar, un infern..Ajunsi in sfarsit acolo, zarisera portile uriase care parca atingeau norii…Prin aer se imprastia o ceata infricosatoare iar afara era o tempertaura sub zero grade.Din momentul in care intrara pe poarta,se auzi un scartait care-i infricosase, deoarece portile erau de asemenea, foarte vechi …o lumina puternica, orbitoare se napusti asupra lor de indata ce au intrat in curte, unde , prin intunericul noptii se vedeau doar niste copaci ciudati, inalti ale caror forme ii speria pe copii..intrara prin acea lumina puternica, si dintr-o data vazura ca se aflau intr`o bezna de nedescris..nu se vedea nimic in fata, era parca se cufundau in acea bezna de nepatruns…simteau cum le ingheta sangele in vene…era mai rau decat intr-un cimitir vechi de 100 de ani…. -Haideti, ce, deja v-a cuprins teama?Haideti sa intram, de asta am venit aici, ca sa le dovedim celorlalti ca nu e nimic ciudat in locul asta!..spunea Nick, care si el tremura foarte tare.. Un alt scartait se aude in apropiere, si se parea ca vine din curte..cei patru sunt cuprinsi de spaima , dar se uita atent…-Leaganul acela….cineva se leagana in el!spuse Alex, cu o voce tremurata si ingrozit de ce vedea -Dar nu e nimeni in leagan..poate e vantul….of, ce fricos esti, spunse Steward, care si el tremura de frica-Hai sa mergem!propune Nick-O clipa, eu nu merg nicaieri…:-s..recunosc ca mi`e frica, prefer sa raman acasa, sa dorm..Nick il trase de maneca, spunandu-i:-Doar nu vrei sa le spun tuturor cat de frica iti e si ca ai fugit la mami de frica unor fantome idioate..nick incepuse sa rada cu rautate. Alex, neavand de ales, li se alaturase si incepura a pasi pe scarile abrupte, luminate slab de lanterna veche a lui Steward.La fiecare pas in fata simteai ca poti sa cazi in curand, iar scarile scoteau un zgomot infiorator atunci cand paseai pe ele..Tuturor le e frica desi nu vor sa recunoasca..Nick facuse un pas gresit, si o scandura se rupsese…l-a speriat de moarte zgomotul facut de ruptura scandurii!!-Aveti grija pe unde calcati!..spuse Grace, care ar fi vrut sa se afle acasa, la caldura, dardaind de frig..Temperatura se racea cu fiecare pas facut in fata, simteai ca poti ingheta in orice moment..sau oare doar spaima uriasa era de vina?................ Usa veche de lemn fu deschisa, iar, in orice coltisor se aflau panze de paianjen..Inauntru era o imagine de nedescris…o camera imensa…podeaua era pe jumatate rupta, unele ferestre nu aveau geamuri, ale caror cioburi erau imprastiate prin camera, la fiecare pas erau picaturi de sange, care parea proaspat, si asta ii speria pe copii!....tavanul statea sa cada in orice clipa, prin rupturi vazantu-se camera de la etaj..intr-un colt se afla un pian foarte vechi..aici, jos nu era mai nimic de vazut, asa ca copiii nu se speriasera foarte tare, de cat din pricina sangelui de pe podea.-Atingeti si voi pianul asta!Cat praf…….,spuse Steward, care atinsese doar cu varful degetului pianul prafuit.Copiii urcara la etaj..-Un fleac!!nu-I nimic aici!spuse Nick care incepu sa rada..Un zgomot puternic se auzi, parca din apropierea lor, dar nu se stia de unde..-Se pare ca cineva vrea sa te contrazica…spuse Grace inspaimantata….Erau vreo 30 de scari inguste si abrupte de urcat..cu fiecare pas, praful de pe ele se raspandea in aer…Cand ajunsera sus, dintr-o data ajunsera sa simta o tenisune foarte puternica in aer…ceva iti taia respiratia..era ceva foarte puternic si nu se stia ce..facura un pas si se auzira mai multe voci de oameni care pareau ca se cearta..vocile se auzeau de nicaieri, si din ce in ce mai tare…incercara sa paseasca usor sis a vada de unde venea zgomotul dar nu-si dadeau seama ca era in zadar..erau din ce in ce mai inspaimantati si regretau ca au pasit in acel conac, despre care se convingeau ca zvonurile erau adevarate, iar asta ii speria foarte tare!..’’oamenii’’ incetara sa se certe, iar ei hotarara sa se imparta cate doi si sa porneasca pe unde vor..Steward pleca cu Alex, iar Nick, cu Grace..primii intrara intr-o incapere din dreapta, la capatul scarilor..simtira ca cineva ii atingea pe umeri…se facuse din ce in ce mai frig, dar mergeau mai departe…era foarte ciudat..la un pas era foarte cald, simteai ca te sufoci, iar la altul, era un frig de inghetai pe loc.Intr-un colt se aflau nicte scari ciudate care se terminau in perete..nu-si aveau rostul acolo…parea sa fie un pasaj, era o crapatura la capatul scarilor..cei doi urcara, spargand peretele cu un ciocan pe care il aveau la indemana.. cand intrara acolo era o camera ciudata, care iti dadea impresia ca te aflii intr-un cavou..in stanga, o oglinda bizara in care nici nu se vedea, deoarece era foarte prafuita.Steward o stersese cu tricoul sau si o aseza la loc, rezemata de perete.Cand Alex se uita in ea, vazu…………….o umbra care trecu prin spatele lui. Acesta se facuse alb ca varul..era..de necrezut!!!.cazuse pe podea, parca, fara viata..Steward, ingrijorat il intreba ce a patit, dar acesta nu putu sa raspunda, deoarece era socat de-a binelea..Steward se ridica si se uita si el in oglinda aceea ciudata.Umbra aparu din nou, mai infricosatoare ca inainte..era o silueta de femeie slaba ..doar atat reusi sa vada..imaginea sumbra il soca si pe Steward..incerca sa-si ridice prietenul de jos,care dintr-o data se uita in gol, parca vrajit de acea entitate..pentru o clipa, steward se sperie..prietenul sau nu vorbea, privea atintit spre ceva anume si nu stia spre ce, era socat si ramasese fara cuvinte.intr-o clipa isi reveni-Ce or face Nick si Grace acum?..intreba, pastrandu-si privirea pierduta, fara a se uita la Steward..Era ora 00:36…Nick si Grace erau la etaj, unde vazusera 2 scaune rasturnate, si incercara sa le ridice.Dintr-o data, ceva o impinsese pe Grace care atinsese scaunul, era o forta venita de nicaieri, ceva puternic, ceva nevazut!aceasta cazuse la pamant, ramanand si ea socata..In capatul camerei erau nise scari care duceau la la al treilea etaj..Acolo se auzeau ecouri, sunete infundate, rasete de copii, voci certandu-se, pasi care pareau ca se apropie din ce in ce mai mult, scartaituri de usi, mormaituri, geamate de durere…Latratul unui caine ii infricosase foarte tare.. Acestia voiau sa-I gaseasca pe ceilalti si sa plece, deoarece erau infricosati, iar acele entitati ii voiau departe de conacul Rosenberg..dar nu aveau cum sa plece fara Alex si Steward!Ceilalti doi au mers de asemenea prin multe camere, auzisera multe zgomote si se speriasera de foarte multe ori.Iesisera printr-un corridor foarte ingust, unde patrundea lumina stranie a lunii prin ferestre..o lumina albastruie, care patrundea in aproape toata casa..la ferestre se vedeau crengile ciudate ale copacilor..uitandu-se atent, cei doi vazura pe cineva, mai degraba o umbra care sapa intr-un colt al curtii..se speriasera grozav!!deodata, vazura ca ‘’omul’’ negru disparuse ca prin minune..cei doi se simtira urmariti..se uitara in spate si nu vazura nimic..Afara incepu o furtuna puternica. Tuna si fulgera, iar in casa se auzeau plansete de copii si voci care spuneau ceva, dar nu erau intelese. Un tunet foarte puternic ii sperie asa de tare pe copii incat incepusera sa planga.Ploua cu galeata si se auzea de afara. Fulgerele patrundeau in casa si era perfect pentru fantome, care aveau sa ii sperie si mai tare in noaptea aceea..dar oare aveau sa plece vreodata de acolo?...sau vor ramane si ei blocati in conacul acela bantuit pe veci?...nu puteau sa plece din doua motive..nu-I mai gaseau pe ceilalti doi, nici macar nu stiau daca sunt in viata..si nu puteau scapa de acolo. Toate usile pe care le deschisesera se blocasera in mod miraculous.Oare vor putea evada vreodata din acest labirint al groazei?..deasupra se vedea podul conacului, de unde se auzeau numeroase voci tipand, plangand, razand si multe altele care iti inghetau sangele in vene.Fara sa stie, ce patru erau despartiti doar de un zid….Nick si Grace urcasera in pod, pe o scara de lemn. Acolo incepusera sa simta foarte mare tensiune.In spatele lor simteau ca se apropie cineva, ca se departeaza, se auzeau pasi apropiindu-se, departandu-se, voci urandu-le ‘’bun venit’’, copii razand, la fereastra vazura un barbat imbracat in alb care radea diabolic, disparand intr-o clipa, sange pe podea, pe pereti, usi care se inchideau si se deschideau, copii cantand,diferente de secunde de temperatura, acum era frig, acum era cald, un ansamblu de sentimente ciudate si infioratoare..deodata auzira niste pasi urcand pe scari si se speriasera de-a binelea..apoi vazura 2 umbre pe perete..erau Alex si Steward! In sfarsit se regasira!! Erau fericiti pentru asta.-Deci?...intreba Alex-Da, toti au avut dreptate…..conacul e bantuit..tot ce stim e ca vrem sa placam de aici dar nu avem cum!!..spuse Nick-Usile ni se trantesc in spate si se incuie singure..nu am reusit sa iesim iar afara ploua ingrozitor..nu putem iesi pe fereastra..:-s..afirma Grace infricosata-Eu prefer sa sar pe fereastra, in ploaie, decat sa mai raman o clipa in locul asta blestemat.. ? -Hei, astea-s..papusi?..se intreba Grace, uitandu-se intr-un colt al podului, unde vazu o papusa stranie, cu doi ochi in forma de X si o gura ranjita care parea ca se uita spre noi si ne urmarea…Nick incerca sa ridice papusa, dar fu si el impins de o forta nevazuta…apoi se vazu cum cineva nevazut scria pe perete un mesajlecati, inainte sa fie prea tarziu!...copiii se speriara mai tare acum…erau siguri ca acea casa chiar era bantuita si nu aveau halucinatii!! Trebuiau sa plece imediat, insa era imposibil,,incercara sa sara pe fereastra, dar ceva ii impingea inapoi..acum erau siguri ca vor ramane prizonieri acolo pentru tot restul vietii sau fantomele aveau sa puna stapanire pe sufletele lor..Era ora 03:50 si nu au reusit sa scape din ‘’lanturile’’ conacului Rosenberg..orice speranta era pierduta pentru ei…aveau sa moara in chinuri groaznice ca si ceilalti prinsi aici..pe jos erau niste oase aruncate si intr-un colt erau, una peste alta, milioane de cranii si sange…intr-un alt colt, copiii au vazut ceva…Steward se dusese sa se uite mai bine..era o parte intunecata a podului…nu se auzeau decat rasetele obisnuite ale acelor copii morti…conacul era ca un loc de joaca, ca un parc imens pentru toti acei copii veseli, care ‘’traiau’’ printre alte spirite si se simteau bine acolo, in alta parte ar fi fost tristi…fete ranjite erau desenate pe pereti, fete triste….-Nu-l deschid eu!!..clar!nu ma bag!!...spunea lasul de Nick, care acum dovedise o lasitate mai mare decat el…-O s-o fac eu!..spuse Alex, curajos…-Nu!!!esti sigur de ceea ce vrei sa faci?...il intreba Grace-Da!!sunt foarte sigur!..spuse Alex hotaratNick il privea cu ciuda, era curios ce se afla in acel cosciug ciudat, dar nu voia ca Alex sa-l deschida…Cand l-au deschis, s-au speriat de moarte!acolo se afla un cap de femeie moarta, o batrana, inca nu era putrezita, deci era desptul de proaspat ucisa…oare fantomele au facut asta?oare era o femeie la fel de curioasa ca acei copii sa descopere acest conac??...oare asta ar fi fost si sfarsitul lor?...femeia avea parul carunt, ochii pe jumatate deschisi; din ochi ii iesea un gandac ingrozitor care se plimba pe fata ei plina de sange, desfigurata; avea 6 urme de cutit pe obrazul stang si buzele pline de sange..creierul era scos si pus langa cap, gatul nu mai era, si siroaie de sange curgeau si se prelingeau pe peretii exteriori ai cosciugului…O lumina puternica se ridica deasupra lor si le invalui trupurile, copiii ramanand fara vlaga. Un batran isi facu aparitia..Acela avea o coasa imensa in spate si si-o ridica spre ei..cei patru copii, socati, isi pierdura cunostinta in acel moment……inca patru victime ale conacului Rosenberg….lumea din oras si familiile lor nu mai stiau nimic de ei, din momentul in care au plecat, in acea noapte de iarna……..Toti se intrebara unde au disparut intr-un mod asa de misterios si straniu, dar nimeni n-a putut afla niciodata ce s-a intamplat cu ei…..a trecut mult de atunci si acum se vede, deasupra acoperisului darapanat, un liliac zburand in departari…….
